Promovare pe paine


Zilele trecute stand cu ochii pe stirile locale, am descoperit ca o noua franciza a patruns pe piata nationala si implicit si pe cea din Galati.


Conceptul se numeste "Publipan" si consta in oferire gratuita a unor pungi ecologice brutariilor. Un concept cel putin interesant si inovator, avand in vedere ca pe piata din America astfel de materiale promotionale si informative sunt folosite si pentru cutiile de lapte. Produsul care a fost ales pentru a "imbraca" aceste suport publicitar este chiar painea, produs de baza care trece prin mii de maini zilnic.


Autorii acestei minunate idei sunt doi catalani, care au si patentat-o in anul 2005. Acum, după ce au implementat conceptul in Spania si Portugalia, s-au gandit ca nu ar fi rau sa-si extinda orizontul.


"Strategia consta si in protejarea mediului ambient, cu pungile de hartie ecologice si biodegradabile ce vor inlocui pungile de plastic, in intampinarea normativelor UE pentru 2010.Punga pentru paine este reciclabila si indeplineste Normele Europene pentru protectia mediului inconjurator."


Avantaje exista de ambele parti. Paine rezista mai mult timp, iar cerneala folosita pentru tiparirea reclamelor este pe baza de apa. Reversul medaliei, ar fi ca, daca cei de la Publipan ofera pungile in mod gratuit, ei castiga de pe urma reclamelor ce apar pe aceste.


Din cate am citi de pe site exista trei tipuri:


  1. Punga Multianunturi;

  2. Punga Exclusiva - Unic Client;

  3. Punga Promotionala.

Fie ca vrei sa ai exclusivitate doar pe punga sau vrei sa oferi punga cu tot cu paine, toate variantele mi se par avantajoase. Detalii mai multe puteti gasi pe site, fie ca sunteti direct interesant ca agent comercial, fie daca vreti sa deveniti partener.


Surse:


Secretul unui playlist reusit



Spuneam in articolele muzicale, ca din pura intamplare am dat de anumite piese inainte ca acestea sa fie promovate pe posturile radio autohtone. Pentru ca nu vreau sa pastrez totul pentru mine am sa va dezvalui micul secret.


Daca vreti sa vedeti ce se mai intampla in lume (din punct de vedere muzical) accesati topurile din Anglia sau America. Am sa indic cateva astfel de pagini:







Nu sunt expert in muzica, dar imi place sa mai ascult si altceva, de aceea am zis sa mai ajut si pe altii aflati in aceiasi situatie cu mine.


Sper ca v-am putut ajuta macar putin :-)

Culmea culmilor


Nu am fost niciodata atat de suparata. De ce? Pai am primit pe mail o "oferta nemaipomenita":
Din cate se pare unii nu au nicio urma de respect pentru ce a mai ramas din sistemul de invatamant. Oare nu sunt constienti de ceea ce fac?

Ma numar printre acele persoane mandre de realizarile lor. Pot sa scot licenta de pe raft si sa ma uit la ea, crescandu-mi inima de bucurie, ca am realizat eu ceva si ca prin ea am ajuns sa asimilez anumite cunostinte si am fost in stare sa-i ajut si pe altii.

Nu despre asta este vorba pana la urma? Chiar nu suntem capabili sa ne rupem macar o ora pe zi pentru a realiza o lucrare de 50-60 de pagini? Pana la urma ce trebuie sa sti cand te apuci de o astfel de lucrare?
  1. Trebuie sa-ti alegi bine tema. Acest lucru presupune consultarea unor anumite surse, fie ca dai o cautare pe Google, te duci la biblioteca sau alegi sa ceri ajutorul profesorului indrumator sau le combini pe toate trei, toate acestea se vor dovedi de ajutor.
  2. In momentul in care sti spre ce vrei sa te indrepti, alegeti macar trei teme, pentru ca din experienta proprie va spun ca s-ar putea sa nu fiti singurul care gandeste astfel.
  3. Acum ca ai tema si indrumatorul este dispus sa te ajute, nu pleca cu mana goala. Intocmeste-ti o lista bibliografica, arunca-ti ochii pe ele si stabileste-ti capitolele, astfel incat sa incepi documentarea.
  4. In momentul in care ai accordul indrumatorului poti incepe sa lucrezi la propriu.

Cand a spus ca trebuie sa te apuci de treaba, nu trebuie sa citesti sa ingrosi ceea ce tie ti s-a parut important si sa te apuci sa dai copy/paste. Trebuie sa fi constient ca cei din comisie au parcurs macar o data bibliografia ta. Sfatul meu ar fi sa treci ceea ce citesti prin filtrul gandirii, sa inchizi cartea si sa scri ceea ce ai priceput tu, poti folosi anumite definitii sau chiar citate, dar trebuie sa mentionezi asta in josul paginii.

Nu stiu cum s-au descurcat altii, dar nu te lasa descurajat de numarul corecturilor. Asta inseamna ca lucrarea ta va fi ireprosabila si acest lucru te va ajuta foarte mult si la sustinerea ei.

Acest articol l-am scris ca sa bat obrazul celor care au impresia ca totul pe lumea asta poate trece fara a fi observat. Raspunsul este un NU clar si raspicat si mai ales un mare RUSINICA!!!!

Sper macar sa-i ajut pe cei care au nevoie de un mic ghid de realizare a lucrarii de licenta. Nu sunt un mega-expert, dar vreau sa spun un ultim lucru, nu uitati niciodata sa va consultati indrumatorul si sa-i cereti sfatul, chiar daca pare un capcaun nu poate sa va ia capul de pe umeri. Capul sus si privirea inainte, au mai trecut si alti prin asta si n-au murit.

Spor in toate!

Cu gandul la Hemingway


De felul meu sunt mai capoasa si nu ma las pana nu ma confrunt cu o anumita situatie, asa am facut si in ceea ce-l priveste pe Hemingway, desi am citit critici, articole si chiar recenzii ce scoteau in evidenta faptul ca nu este un scriitor tocmai usor de parcurs, nu m-am lasat si am facut o fixatie pentru "Batranul si marea", numai ca destinul nu e o carte deschisa si-n mainile mele a ajuns o alta carte "Noaptea dinaintea bataliei si alte povestiri".

O carte ce aduna o multime de povestioare, care mai de care mai frumoase si din care poti trage multe concluzii interesante. Recunosc ca prima pe care am mi-am aruncat privirea s-a dovedit a fi o piedica, pentru ca de felul meu nu sunt o mare a pasionata a pescuitului, iar pestele nu se afla chiar in topul preferintelor mele, dar pana la urma am inceput sa fiu din ce in ce mai curioasa cu privire la ceea ce avea sa urmeze si uite ca speranta nu a murit ultima.


Am sa va recomand o nuvela, care mie una mi-a placut foarte mult "Ia-ti un caine pentru orbi". Chiar dac titlul indica o poveste cu latura mai mult sociala, este vorba despre o frumoasa poveste dragoste, despre sacrificii. Intrebarea pe care o ai in minte dupa ce ai terminat sa o citesti este: Ce ai fi dispus sa faci pentru persoana de langa tine?


Daca apucati sa o rasfoiti macar, va veti da seama ca unele sunt neterminate si poate veti continua sa va intrebati ce s-ar fi intamplat daca... Acesta este si cazul meu, "Ultimul loc bun", m-a determinat sa-mi tot inchipui ce s-ar fi putut intampla cu cei doi frati.


Poate este putin greoi si-ti necesita atentia la inceput, dar cred ca este un scriitor talie inalta, pentru ca detaliile te fac sa asociezi elementele nuvelei cu realitatea, este in cele din urma un volum plin de actiune pe care-l recomand cu caldura tuturor celor carora le-am trezit macar curiozitatea.


Lectura placuta!


Cum sa fugi de Kamasutra


Pai daca e sambata zic sa mai si radem, nu? Titlul este unul mai mult ironic, pentru ca spotul pe care l-am gasit e mai mult cosmarul unora. Ce poti sa-i spui unui copil care da de o asemenea carte? E normal sa te pierzi, sa-ti cauti cuvintele, daca nici macar tu nu esti constient de ceea ce-ti va iesi pe gura. Totusi parintele din spot incearca intr-un mod eroic sa reziste la orice incercare a copilului de a afla cat mai multe.


Interesant mod de a face un spot pentru mancare, nu m-am fi gandit nici o secunda ca defapt era vorba de produse alimentare. Acuma intrebarea care-mi vine mie in minte, o fi plecat mama in delegatie de tatal e atat de neglijent si nici macar masa nu e gata sau vrea sa-i inchida cat mai repede gura si sa-l bage in pat pentru un pui de somn? Nu, cred ca ideea e destul de simpla, copilul nu prea are timp sa o studieze pentru ca dureaza dor o fractiune de secunda ca mancarea sa fie gata, iar tatal sa fie salvat (macar pentru moment).

Foarte interesant ideea si creativa in acelasi timp ;-)

The Script - trupa mea de suflet




Nu am mai scris de ceva timp despre muzica pe care-mi place sa o ascult atunci cand vreau sa visez cu ochii deschisi. Este vorba despre "The Script", o trupa irlandeza, avand la baza trei componenti. Au fost invitati sa cante la premiile Nobel pentru Pace din 2008, ceea ce mi se pare remarcabil.

Interesant este faptul ca prin topurile noastre nu prea i-am vazut. Asa ca m-am dat de trei ori peste cap si am facut rost de albumul lor: "The Script". Din cate am descoperit piesa lor "The Man Who Can't Be Moved " a aparut la un moment dat si in serialul "Ghost Whisperer".

Va invit sa ascultati piesa mea de suflet...





Acum ca ati ascultat piesa si ati fost atenti la versuri, nu vi se par senzationali?

Va recomand din suflet si restul pieselor ;-)

Porsche: mai mult decat un vis, un ideal


La un moment dat cei de la AdCritics au lansat un concurs ce avea in prim plan o parte din campania celor de la Jeep. Mi s-a parut atat de interesanta ideea pe care au mers incat mi-a ramas intiparita in memorie, drept una remarcabila.

Ideea e ca am facut un studiu de caz pe intreaga campanie „Have fun out there” pentru un nou curs, asa ca momentan am sa renunt la detalii pentru ca vreau sa vad rezultatul final pe care-l voi obtine. Ceea ce am descoperit este ca ei au mers mai mult pe marketing experimental, adica pe legatura dintre experientele pe care le-au trait clientii lor si brand. Cred cu tarie in acest tip de campanie pentru ca sunt de parere ca trebuie sa-ti cunosti clientul inainte de toate, de aceea vedem in jurul nostru o indreptare din ce in ce mai acuta spre client.

Ar fi inutil sa adaug ca si-au invitat clientii sa posteze imagini cu masinile pe care le detin, implicand retele sociale precum Flickr, YouTube sau Facebook? O sa spuneti, da bine si ce au reusit cu asta? Au reusit sa creeze o comunitate, sa-si identifice clientii si sa deschida un dialog cu acestia. Puteti da un singur click sa vedeti cam cum arata o astfel de comunitate, eu una am ramas placut surprinsa. Strategia pe care au mers, pare a se identifica mai mult cu mesajul campaniei: „Jeep people don’t collect things, they collect experiences”.

Iata unul din printurile campaniei:


Acum insa am dat de un frumos spot (daca-l pot numi asa) pe YouTube:



Fara cuvinte? Si eu ma simt la fel, este absolut minunat. Mie una mi-a readus in minte ceea ce vroiam eu pe la 11 ani: „cand o sa fiu eu mare, am sa fiu director de banca si cu primul salariu imi iau BMW”. Copilaros, nu? Dar cati dintre noi nu ne-am dorit o anumita masina? Ideea lor este pur si simplu Porsche este greu de uitat, e mai mult decat dragoste la prima vedere, iar cu cat cresti cu atat poti fi mai aproape de ea.

Pare cam lung totusi si din cate am vazut la sfarsit afiseaza anumite informatii tehnice, deci cred ca merge mai mult pe informarea publicului tinta. Oricum jos palaria pentru concept.

In concluzie, daca unii se bazeaza pe atasamentul fata de produs, alti merg mai mult pe latura sentimentala, chiar daca in ambele cazuri vorbim de masini nu tocmai accesibile, ultima varianta fiind un adevarat rasfat.